Hazard

E tarziu sau asa ceva.....de fapt cei ce se trezesc sa mearga la job-uri ar putea spune ca e chiar devreme....depinde de perspectiva desigur.....
ma simt aiurea....poate ca e oboseala sau poate ca e oboseala cronica.....prea multi de poate,prea multa nesiguranta si nestiinta.....prea mult verde in jur....cred ca....ridic privirea puturoasa de la postavul mesei de joc si arunc un ochi la ecranul mobilului ca sa ma conving ca simturile nu ma inseala si e deja iar dimineata...asa e....pierd deja de multe ore.....pierd deja de multe zile si multi ani....pierd si nu mai ma satur sa fac asta ca si cum ar fi o autoflagelare cu care mintea-mi bolnava isi rascumpara pacatele mari si multe din care unele doar unul eu am avut privilegiul de-a le cunoaste iar acum tot eu unul am datoria sa le platesc cu dobanda aferenta lor.....
glasul crupierului suna sec si parca batjocoritor.....imbecilul dracului...macar de-ar fi el cel care ma curata....dar e doar o sluga idioata care trage in jug precum orice alt bou al pamantului,care produce recolte bogate din care el va primii doar sutimea iar stapanii lui ii vor lua restul dreptului .....
cred ca ajunge.....arunc ce-a mai ramas pe masa intr-o ultima miza disperata si astept....jumate din mine spera cu un optimism cretin ca macar acuma sa iasa manevra in vreme ce cealalta jumatate ma indeamna sa ma ridic.....ce rost are sa vezi cand stii deja ca ai pierdut....mai bine pleaca....

crapa de ziua....probabil ca mai sunt ceva marunti prin jeburi de un taxi dar merg pe jos.....trebuie sa-mi racoresc mintea incinsa de adrenalina jocului si trebuie sa-mi pun ordine in idei.....e cam haos.....urasc verbul ''a trebui'' dar totusi il folosesc atat de des....poate ca e si asta o pedeapsa data de mine mie...
lumea trece in sens opus sau pe langa mine.....ii ignor si ma ignora....fiecare cu treburile lui...fiecare cu crucea lui....imi vine sa rad cand ma gandesc ca ma urasc pe mine cel de-acuma dar m-as ura si mai abitir daca as fi unul din ei...
incet din capul meu dispar figurile de carti de joc,dispar bilele si numerele bicolore,dispare fumul jocului si ramane in loc o fata mica si dragalasa ce ma priveste cu ochi umezi.....simt doua manute inclestate dupa gatul meu si aud o voce subtirica la ureche.....eu tot am sa te mai iubesc si daca n-am sa te mai vad.....ma doareee, ma doare de-mi dau lacrimile si oricat as scrasni din dinti nu le mai pot opri.....apoi....ramane vidul si disperarea,ramane mila de tine si de mine si autocompasiunea ma face sa imi dau un sut in fund ca sa pot plange mai bine si mai mult.....firash al dracului sa-mi fiu ca prost si idiot mai pot sa ma exist.....
ajung acasa si nici macar nu stiu cand am facuto sau pe unde-am mers....ajung acasa si nu simt c-am ajuns niciunde....ma uit la carpa pusa sa acopere oglinda....sa o ridic? sa n-o ridic??.......nu vreau dar mana mi se intinde fara voie si dezveleste suprafata argintie....ma uit acum....ma uit plin de speranta...poate ca n-am sa vad nimic si transformarea s-a-ntamplat fara sa-mi mai dau seama.....ma uit si vad....si scap un geamat surd....nu mi-a iesit nimic si idotul e tot acolo ca sa ma priveasca si sa ma imite facandu-ma sa-mi vad scarbit trecutul si prezentul si toate cele fara nume dar cu scarbos renume de scuipat......
fug si ma arunc in pat...poate adorm si nu visez.....sunt beat si obosit si ar trebui sa dorm butuc ma-ncurajez eu singur....ma misc si ma rostogolesc....sunt pe spate si caut punctul din ochi...tavanul imi raspunde gol de data asta si nu vrea sa-mi ofere nici un punct de care sa ma agat.....vreau si nu pot....pot si nu vreau....e atat de aiurea ca incep sa clipesc poate revin la normal pana la urma.....cand deschid iar ochii punctul tot n-a aparut....dar vad doi ochi in tavan ce ma tintuiesc....ciudat ca nu ma speriu....ii cercetez curios si cu nepasarea copilasului care vede pentru prima oara in viata sarpele veninos plimbandu-se in preajma locului sau de joaca...nu sunt albastri si nici verzi,nu sunt caprui si nici macar negri....nu au culoare si le au pe toate....dar lucesc....o doamne cum lucesc....vad in ei nebunia si vad in ei dorinta nestavilita de sange....ma simt cutremurat de-un spasm de frig si inchid ochii pentru ca ceillti sa stiu c-au sa dispara.....tin ochii stransi si ma tot socotesc cand o fi sigur sa-i deschid....mi-e teama...poate ca ei au sa ramana tot acolo....tin ochii stransi si-acuma nu mai tre' sa-i tin ca stau ei singuri.....
e seara.....Buna dimineata lume!!!.....incepe o noua zi de chin in noapte.....